10 lucruri pe care nu le știai despre un Fashion Show

Deși am participat în trecut la câteva show-uri din cadrul Milan Fashion Week și am avut șansa de a observa cât de haotic se mișcă lucrurile într-un astfel de moment critic, ieri m-am uitat la un documentar care mi-a clarificat tot ce era încă neclar pentru mine. Titlul acestuia este The Look – Runway Fashion Week(1992) și îl recomand tuturor, nu numai celor pasionați de modă, pentru că arată cum funcționează o industrie atât de complexă, dar și pentru că este făcut într-un stil aparte care, cred eu, ar putea capta atenția oricui.

Astea fiind spuse, am să înșir totuși aici câteva elemente cheie pe care simt nevoia să le menționez, că doar am rămas și eu cu ceva, nu?

  • Costurile pentru un astfel de show erau estimate undeva la peste 200.000$ (asta incluzând, pe lângă plata pentru efectele sonore și cele de lumină, personalul de pază, persoanele ce ajută modelele să se îmbrace, așa-numiții dressers, invitați care mai de care mai excentrice, etc.)

  • Fotografii stăteau și câte 4 ore în ploaie la coadă pentru a prinde un loc ce permitea un unghi bun de pozat. (de reținut că fotografiile se făceau pe film, așadar calitatea fotografiilor era o responsabilitate asumată, cu mult mai mare decât acum).

  • Există două tipuri de show-uri din punct de vedere al locurilor: cele ce au locurile deja împărțite și gândite din timp pentru toți , și cele ce se bazează pe metoda “primul venit, primul servit” (bineînțeles, această regulă nu se aplică și în cazul personalităților importante și jucătorilor de bază ai industriei). În cazul primului tip de show, locul care ți-a fost distribuit indică statutul social pe care îl ai în comunitate: cu cât stai mai în față, cu atât mai respectat ești – un adevărat sistem de pedepse și recompense geografice aș zice. În cazul celui de-al doilea tip de show, de multe ori invitații leșinau înainte să între în sală, din cauza îmbulzelii create. Fun Fact: Acest lucru i s-a întâmplat chiar și renumitei Suzy Menkes, acum editor-at-large Vogue și poate cea mai importantă persoană a industriei la momentul actual.

  • Îndatoririle persoanelor ce lucrau în PR pentru un astfel de eveniment erau în primul rând să întâmpine și să complimenteze cele mai influente persoane.

  • Jurnaliștilor de renume li s-a interzis de-a lungul istoriei accesul la show-uri importante precum Valentino datorită recenziilor negative pe care aceștia le scriseră despre colecțiile sezoanelor precedente.

  • Acestora le-a fost restricționat accesul la prezentările de modă și din cauza faptului că au permis apariția altor branduri pe coperta revistei la care lucrau și nu s-au folosit de hainele brandului respectiv în schimb.

  • Deoarece Fashion Buyerii sunt practic cei care fac legătura între designer și consumatori, ei judecând colecția și alegând modele și mărimile care se vor duce direct în magazine, și cele care vor rămâne doar pe podiumuri, aceștia sunt unele dintre cele mai importante persoane de satisfăcut în cadrul unui asemnea eveniment.

  • Jurnaliștii pot condamna o colecție la eșec, sau o pot duce pe culmile succesului. De aceea, ultimul cuvânt de spus le aparține. Donna Karan a produs o colecție de costume ce a fost complet ignorată de către Fashion Buyers, fapt ce însemna că timpul, energia și banii investiți urmau să se ducă pe apa Sâmbetei, pentru că acestea nu ar fi ajuns în magazine. După ce Carrie Donovan, jurnalist influent, și-a exprimat admirația față de aceste piese, Donna Karan a înregistrat un fenomen “sold-out” pentru întreagă colecție.

  • Când Vogue a declarat că anul respectiv va fi “The Year of The Dress”, rochiile au fost cel mai vândut produs din America.

  • Atât pictorialele de modă cât și campaniile de publicitate sunt în primul rând destinate să satisfacă nevoia psihologică a publicului consumator de a avea parte de fantezie.

Deși documentarul este, repet, din anul 1992, mi se pare încă atât de contemporan și relevant, iar asta pentru că nu multe s-au schimbat de atunci din acest punct de vedere (o fi bine, o fi rău?! ). În orice caz, uită-ți-va! E destul de interesant să vezi cum funcționează totul într-o astfel de junglă

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s